Siria era una dintre cele mai sigure țări din Orientul Mijlociu. “Muhabaratul”, securitatea siriană, controla totul. Nimeni n-ar fi crezut vreodată că Bashar Al Assad, venit la putere după moartea tatălui său, se va confrunta vreodată cu o revoluție armată. Și totuși, câțiva ofițeri reușesc la începutul anului 2011 să declanșeze o insurecție armată. La început, populația simpatizează cu revoluționarii majoritari suniți, contestatari ai dominației familiei Alawite Al Assad! Trupele guvernamentale ripostează și se declanșează un război civil pe viață și pe moarte, ce se va întinde pe durata unui deceniu.
Teroriștii încep să se infiltreze din nordul Siriei și treptat devin principala forță militară. Ei vor forma trupele Statului Islamic – DAESH. În iunie 2014, ISIS își proclamă Califatul, controlând o treime din Siria și Irak.
Mãrturiile sirienilor care au trăit ororile comise de teroriștii din ISIS sunt cutremurătoare. În 2015, Ali, actualmente stabilit în Suedia, îmi povestea prin ce a trecut el și familia sa.
– Ali Samer: Siria este împărțită. Este împărțită în zeci de grupări teroriste. Fiecare “Emir” și-a strâns lângă el 30-40-50 de teroriști drogați și a pus stăpânire pe o zonă. Au violat, au cumpărat femei, au vândut femei. Au confiscat bunuri, au confiscat case, averi, au taiat capul cui au dorit. Au luat în sclavie pe cine au vrut…
– Christian Sabbagh: Dar a fost o revoluție, un început de Primăvară Arabă…
– Ali Samer: Ce revoluție? A venit cine să facă revoluție în Siria? Asta e întrebarea! Sirianul, nu! Sirianul caută să trăiască, să-și întrețină familia, să aibă un acoperiș deasupra capului.
Dacă populația a sărăcit din cauza războiului, alții au făcut bani, foarte mulți bani.
Luptele între diversele grupări armate și forțele guvernamentale au pustiit țara. S-au dat lupte peste tot, pentru fiecare stradă sau metru de pământ. Războiul urban e cel mai devastator, iar armata siriană începea să piardă tot mai mult teren. Crimele odioase ale celor din DAESH, filmate și postate pe internet, au îngrozit lumea întreagă.
– Ali Samer: Sunt așa de sadice și de oribile pentru că așa au fost dedicate să fie. Să fie ura și mai adâncă. Sa nu fie o execuție oarecare…așa. Nu! Să fie o crimă oribilă. Asta reflectă dușmănia din inima lor pentru această țară pașnică și pentru poporul ei!
Un alt sirian, intervine și el, oripilat de cele trăite.
– Abou Yousef: Un om normal nu face așa ceva, doar un nebun. Ei zic că sunt musulmani, nu. Islamul nu permite așa ceva. Acești indivizi sunt niște ucigași plătiți, niște drogați, care au venit în țara noastră (face referire la membrii grupării DAESH). Eu, ca musulman, reneg asemenea specimene.
Teroriștii au transformat spectacolul macabru al execuțiilor într-o superproducție hoolywoodiană. Au regizori, scenariști și experți în comunicare.
Ambasadorul României în Siria, Dănuț Florin Sandovici – 2015: Dincolo de influența pe care reușesc s-o transmită, s-o aibă prin intermediul acțiunii de luptă pe care o fac și a momentelor de mare cruzime, modul în care reușesc să folosească mass-media este un mare element de atracție.
În tot acest iad, mii de familii mixte, siriano-române, așteptau un sprijin din partea României. Operațiunile de extracție au fost printre cele mai periculoase, pentru că mulți au trebuit să fie scoși din zone ce nu se mai aflau sub controlul statului sirian, iar moartea pândea la orice colț de stradă. La o astfel de operațiune am participat și noi (Renu, cameraman și subsemnatul).
Mașinile ambasadei României și ale OIM au trecut prin zone pustii, prin localități controlate de diferite grupări înarmate și chiar prin zone în care se dădeau lupte grele între forțele guvernamentale ale președintelui Bashar al-Assad și rebeli.